25 September, 2010

Am o prietena care are o prietena, care are o sora, care...are o-ntrebare: Ce te faci daca te trezesti la 30 ani ca inca nu te-ntelegi cu parintii? Tu ai 30, ei 60 si nimic. Niciun pic de armonie. Ce te faci daca la 30 de ani esti acelasi copil rebel (a se citi "tembel") ca la 15? Nu ai realizari, nu ai sot, nu ai copii si nu te intelegi cu familia. Clepsidra ta e grabita, apare negrul in jurul ochilor, cearcanele, celulita. Nu mai stau hainele la fel, parul ti-e epuizat... Ai o varsta si tu te tot tarasti prin chirii si tot ce ai inape intr-o valiza. Mai putin si nu mai fluiera muncitorii dupa tine, copiii vecini iti spun "saru'mana!", dar in sinea ta esti tot un copil fugit de acasa. Oare o sa conteze ca ai avut piedici, sau la varsta aia nu mai ai scuza?...se-nreaba fata asta...uhm...Larisa. Ideea e ca,uite-asa, trece timpul si esti la menopauza (nuuuuuu!). Si de aici este doar o chestiune de timp pana te transformi din o doamna eleganta, cu blanuri and shit, intr-o babuta frustrata, cu buze muscate si sprancene desenate, cu multe lumanari si inc-o data atatea pisici. Uei!!, si-atunci ce te faaci?! Larisa...Larisa, mereu ti-ai pus probleme d-astea, nefericito! I FUCKING HATE CATS!!
Scris de la

6 comments:

  1. AlexandraSeptember 25, 2010 at 1:17 PM

    După părerea mea dacă ajungi în situaţia aia ar fi cazul să începi să te ocupi de tine, să vezi ce nu merge. De unde a apărut problema? De ce nu te înţelegi cu ei? Şi... ei se înţeleg? În mare orice copil reproduce ceea ce a văzut în familie. Sau... încearcă să evite ceea ce a văzut în familie. De asta sunt multe şanse ca o persoană care a avut o familie ok, fie să se grăbească şi să îşi creeze o familie la fel de aiurea ca şi familia în care a crescut, fie să încerce să evite asta, iar în cazul în care o relaţie devine prea serioasă să se retragă sau să facă tot posibilul să nu se ajungă acolo. Sunt multe lucruri care le facem de cele mai multe ori inconştient datorită anumitor tipare şi anumitor lucruri pe care le-am trăit. Chiar dacă noi nu ni le amintim... subconştientul nostru le ştie şi le-a stocat... E foarte greu să treci peste aceste tipare, dar dacă ai reuşit să o faci beneficiile sunt incomensurabile.
    Dacă vrei şi crezi că o pot ajuta cu ceva, dă-i, te rog, adresa mea de mail şi spune-i să-mi scrie un mail.
    O zi faină!

    ReplyDelete
  2. StefanSeptember 26, 2010 at 5:44 PM

    la 30 a avea probleme cu parintii inseamna ca esti neterminata, ca n-ai invatat si m-ai ales n-ai trait nimic... solutia? uite, ii scrie alexandra un e-mail si-o rezolva...net-ul - raiul solutiilor geniale comise de tembeli

    ReplyDelete
  3. Eugen IonSeptember 28, 2010 at 2:44 PM

    Draga Lexi,
    spune-i te rog "Larisei" sa nu faca absolut nimic, dar absolut nimic. Daca ar simti ca trebuie facut ceva ar face cu siguranta. Daca la 30 de ani nu are nici sot, nici pisica (eu am pisica, na!!), nici parul nu ii mai sta ca la 19 ani, daca la 30 de ani tot ceea ce are incape intr-o valiza, daca isi vede de viata ei indiferent ce zic aia batranii, inseamna ca ea asta si-a dorit, asa si-a dorit sa arate viata ei. Daca si-ar dori ca viata ei sa arate altfel, ar face exact ceea ce simte si s-ar schimba dintr-o motivatie interioara nu dintr-una exterioara. Si-i mai zi sa se bucure ca a investit in ceea ce nu ii poate fi luat de nimeni, ca a investit in ceva ce incape doar in suflete. Daca ceea ce poate fi furat de hoti incape intr-o singura valiza inseamna ca are cel putin un motiv de bucurie, cel putin unul... Mie imi plac astfel de oameni, care isi traiesc viata asa cum le place nu cum ii vrea "societatea". Sa o pupi pe Larisa din partea mea si sa ii spui ca daca trece prin fata geamului meu eu o sa o fluier. ;)

    ReplyDelete
  4. LexiSeptember 30, 2010 at 3:16 PM

    A zis Larisa ca iti multumeste pentru incurajari, ca i-au dat putin lacrimile cand a citit si mai zice ca esti un om deosebit(dar asta stiam deja). Se simte mai bine acum.:)

    ReplyDelete
  5. Bogdan PopaOctober 6, 2010 at 8:41 PM

    Lexi, daca nu mai publici nimic nou, si eu, si Larisa ne vom intrista iar. Asa e cu babalacii de 30jde ani. :))

    ReplyDelete
  6. Sebastian CDecember 13, 2010 at 6:51 PM

    Toate cele enumerate mai sus sunt consecintele unei vieti rebele, "neechilibrate". Avem intentia sa dam vina pe timp. Acesta nu are nicio vina....vina e a noastra, noi suntem slabi organizatori ai timpului propriu, mai ales daca ai ajuns la varsta de 30 de ani si tu nu ai un job, un loc al tau unde sa stai si o familie a ta, sau daca nu...sa stii ca nu mai traiesti pe spatele parintilor.
    Se spune ca fiecare generatie care se naste e cu un procent mai inteligenta decat cea anterioara...suntem datori sa aratam asta.

    ReplyDelete

Lasi un comentariu? :D

Subscribe to: Post Comments (Atom)