27 April, 2010

Choix de Vivre

E ca si cum as fi dormit vreo...nu stiu...cativa ani... Si-acum fac si eu ca batranii aia de se-ntorc in satul natal:"UEI!!, cate s-au mai schimbat!". Da' nu s-au schimbat prea multe. Eu, cu siguranta, imi tot schimb viata, modul de viata, ochelarii, papucii... Acum merg acolo unde sunt chemata, merg acolo unde vreau, merg cu capul sus. Nu sunt mai prejos decat nimeni.
 Hei!, eu sunt Lexi. Asta sunt. Nimic mai putin, poate un pic mai mult. Si ma incita tot ce ma-nconjoara. Un sunet imi ridica parul pe brate, un zambet ma face sa ma impiedic, la un salut tresar. Si inot, dansez, zambesc, uit si-mi amintesc exact ce trebuie, nu pun intrebari, sunt ocupata cu viata: savurez picaturi de ploaie pe ochi.

No comments:

Post a Comment

Lasi un comentariu? :D