Mama mea zicea mereu ca trebuie sa iubesc pe cineva, in primul rand, pentru cum ma face sa ma simt. Are dreptate.
Oricum subiectul asta, love, este unul dintre cele mai controversate.
Toti ne dorim ceva anume, chiar daca nu rostim sau nu stim. Cred asta, pentru ca eu desi zic ca nu am un tipar anume stiu exact, cand vad pe cineva, daca-mi place sau nu. Asta trebuie sa insemne ca de fapt am tipar, o idee fixa despre cum trebuie "el" sa fie, dar e prinsa undeva in subconstient.
Sunt eu prea pretentioasa, sau chiar e greu sa gasesti pe cineva care-ti place in totalitate? Sau sunt prea pretentioasa ca vreau sa am pe cineva care sa-mi placa in totalitate? Dar sincer, nu ma pot multumi cu putin cand vine vorba de lovin'. Eu vreau sa astept cu nerabdare sa-l vad. Sa-mi fie drag sa-l pup si sa vreau sa-mi petrec fiecare minut cu el.
Realizez ca trebuie sa fie si sacrificii, concesii, samd. Nu traim intr-o lume perfecta si nu cred ca vreau sa traiesc o poveste. Dar as vrea sa stiu ca mai sunt acolo, undeva in lume, barbati care nu sunt superficiali. Care nu se penseaza, sau epileaza, care nu au mai multi papuci decat mine si care nu au facut un tel din a trai o viata ieftina, desi scumpa.
OMG, dar tu genul asta de tipi ai intalnit? Te salvez eu, iti spun ca eu nu ma pensez niciodata, nu ma epilez (beac, ce gay suna), am 1 pereche papuci si 2 de crocsi, traiesc elegant. :)
ReplyDeleteNu, nu ii am in preajma. Da-s prea multi. Si multi is deghizati, de exemplu: ii dau nr lu' unu' aparent ok. Vorbea corect, nu mult, si-a dat interesul, stia cum trebuie sa se comporte, samd. Si primul mesaj de la el a sunat asa: "Ce faci, baby?". Pe bune?! Baby?! El poate credea ca e intr-un videoclip R&B. Dar nu era. Pe mine oamenii ca el ma fac sa ma izolez. Si-s muuuulti!!
ReplyDeleteTu da, tu esti o partida buna, cum s-ar zice, Eugen. Da' esti in China...