.

‎" If you could hear me, I would say that our finger prints don't

fade from the lives we've touched."......................

What about me?

By 22, Ghandi had 3 kids; Motzart, 37 symphonies; and Buddy Holly was dead.

Sunt mutata-n capat

• De la o vreme, fiecare intalnire pe care-o am, fiecare discutie pe care-o port, fiecare tangenta cu oamenii imi demonstreaza un singur lucru: Sunt sociopata.
• Imi vine sa fug de contact, sa alerg cat ma tin picioarele si plamanii. Sa ma ascund in intimitatea unei pesteri si sa astept momentul in care e sigur sa ies: Apocalipsa!
• Nu-i ok, ba!...nu-i ok...

?

Yes, if you wake up in a different time, in a different place, could you wake up as a different person?

If I say so

• Imi fac rau, dorind perfectiune. Dar ea nu exista. Nu exista. Tot ceea ce facem, tot ce ne dorim, necesita-cel putin-un dram de compromis. Nu exista nimic pur, fara nevoie de acceptare.
• Sunt dezgustata. Si sunt astfel pentru ca trebuie sa inchid ochii. De la iubitul depresiv, pana la seful in posesia caruia ma aflu. Tot trebuie trecut cu vederea. Trebuie sa tac,sa ascult, sa tolerez si sa ma comport ca atare. Trebuie, in primul rand, sa evit sa fiu eu pentru ca nu e loc de mine asa cum sunt.
• Trebuie sa-mi vad de rutina, imitand sutele de oameni din jurul meu, care-si vad cu privirea limpede scopurile.
• De ce eu si nu ei? De ce sa fiu eu nefericita, prinsa intr-un cotidian oarecare, cand eu nu asta-mi doresc? De ce nu ei, care calca-n picioare toate legile omeniei? Poate tocmai pentru ca-mi pun intrebarea...
• Nu pot sa neg, mi-e ciuda! Scrasnesc din dinti la fiecare zambet fals. Imi infig unghia-n brat la fiecare cuvant neautentic. Si ma doare fiecare om ce nu mi se aseamana. Pentru ca fiecare om ce crede ca ma cunoaste, ca a mai vazut ca mine, imi umple sufletul de ura. Fata de propria-mi persoana. De ce nu pot fi asa cum au mai vazut? Ar fi mai bine. Mi-ar fi mai usor.
• Dar oamenii aceia care pretind ca au totul, il au?
• M-am saturat de clisee. Si am impresia ca toate intrebarile mele, au mai fost puse, ca toate gandurile mele au mai fost rostite. Stiu ca toate cuvintele mele, au mai fost scrise. Citesc zilnic gandurile unor oameni rataciti, asadar stiu ca nu sunt singura fiinta neinteleasa, sau prostinteleasa.
• Si realizez ca sunt patetica prin simplul fapt ca imi ridic vocea in scris si nici nu las nimic in urma. Dar nu vreau sa schimb nimic. Nu stiu ce as putea schimba.
• Sunt un om care nu-si cunoaste nici propria personalitate. Sunt un om mut, cu mintea-n ceata. Nu stiu cine sunt. Poate sunt si eu un nimeni.
• O privire nu te face mai bun, la fel cum nici o dorinta nu te poate face necurat.
• Simt ca sunt atat de departe. De tot. De a descoperi adevarul. De a afla cine...
• Tot ce am agonisit vreodata, am pierdut. Si-am refacut. Si-am rerefacut. Si-am obosit. M-am odihnit si-am luat-o de la inceput. Pentru ce? Cat timp? Pentru cine? Dar poate sunt un Rilke-n devenire. Sau poate voi ajunge pe Luna. Poate voi salva o viata. Poate omenirea. Poate voi reda speranta unui muribund. Poate voi da nastere unui geniu. Poate voi.... Sau poate voi ramane acelasi om lipsit de sens.
• Sunt departe de tot ce am crezut ca sunt. Simt ca nimic nu ma mai caracterizeaza. Sunt din ce in ce mai stearsa. Sau poate doar in noaptea asta, cand sunt mai singura ca niciodata....

Prietenii fostului prieten

• Vor suna in continuare, imediat dupa despartire. Si o fac sincer. Si te roaga sa-i mai suni. Si tu-ti promiti ca o s-o faci, dar amani. Amani pentru ca sunteti prea diferiti si nu vrei o tacere neplacuta la telefon. Singurul lucru pe care l-ati avut in comun a fost el.
• Timpul trece, ii mai vezi prin Mall, iti intorci privirea de rusine ca nu ai sunat. Si-apoi uiti. Si peste un an de zile, cand vrei sa fii un om mai bun si de cuvant, apuci telefonul, cauti numarul in agenda, apesi pe verde si...imediat pe rosu. Pentru ca nu, nu aveti nimic in comun. Si pentru ca da, timpul a trecut, iar tu esti mai diferita ca niciodata.